RegenMed Info Pacienti
Servicii si tratamente decontate de C.A.S.

  • Spitalul RegenMed oferă servicii medicale de recuperare în regim de spitalizare continuă decontate de CAS
  • Spitalul percepe tariful de 550 lei/zi pentru serviciile hoteliere cu grad ridicat de confort
Conditii de internare-externare

Acte necesare la internare:

  • Card de sănătate
  • Bilet de trimitere CAS de la medicul de familie/medicul specialist
  • Cupon de pensie/adeverință de salariat
  • Carte de identitate/pașaport
  • Documente medicale anterioare

Acte necesare la externare:
  • La externare pacientul primeste o scrisoare medicala in care sunt specificate starea actuala a pacientului, indicatii terapeutice, regim de viata si informatii privind dispenserizarea afectiunilor
Drepturile si obligatiile pacientilor asigurati

Asigurarile sociale de sanatate reprezinta principalul sistem de finantare a ocrotirii sanatatii populatiei care asigura accesul la un pachet de servicii de baza, cuprinzand servicii medicale preventive si curative, servicii de ingrijire a sanatatii, medicamente, materiale sanitare si dispozitive medicale. 

Asiguratii au dreptul la un pachet de servicii de baza, in conformitate cu Legea nr. 95 / 2006 privind reforma in domeniul sanatatii, Titlul VIII Asigurarile sociale de sanatate. Pachetul de servicii de baza este stabilit prin contractul-cadru elaborat de CNAS, in colaborare cu organizatiile implicate in sistem. Proiectul se avizeaza de Ministerul Sanatatii Publice, si se aproba prin hotarare a Guvernului. 
Contractul-cadru reglementeaza, in principal, conditiile acordarii asistentei medicale cu privire la:

  1. pachetul de servicii de baza la care au dreptul persoanele asigurate;
  2. lista serviciilor medicale, a serviciilor de ingrijiri, inclusiv la domiciliu, a medicamentelor, dispozitivelor medicale si a altor servicii pentru asigurati aferente pachetului de servicii de baza prevazut la lit. a);
  3. criteriile si standardele calitatii pachetului de servicii;
  4. alocarea resurselor si controlul costurilor sistemului de asigurari sociale de sanatate in vederea realizarii echilibrului financiar al fondului;
  5. tarifele utilizate in contractarea pachetului de servicii de baza, modul de decontare si actele necesare in acest scop;
  6. internarea si externarea bolnavilor;
  7. masuri de ingrijire la domiciliu si de recuperare;
  8. conditiile acordarii serviciilor la nivel regional si lista serviciilor care se pot contracta la nivel judetean, precum si a celor care se pot contracta la nivel regional;
  9. prescrierea si eliberarea medicamentelor, a materialelor sanitare, a procedurilor terapeutice, a protezelor si a ortezelor, a dispozitivelor medicale;
  10. modul de informare a asiguratilor;
  11. coplata pentru unele servicii medicale.

Asiguratii beneficiaza de pachetul de servicii de baza in caz de boala sau de accident, din prima zi de imbolnavire sau de la data accidentului si pana la vindecare, in conditiile stabilite de Legea nr. 95 / 2006. 
Asiguratii au urmatoarele drepturi:

  1. sa aleaga furnizorul de servicii medicale, precum si casa de asigurari de sanatate la care se asigura, in conditiile prezentei legi si a contractului-cadru;
  2. sa fie inscrisi pe lista unui medic de familie pe care il solicita, daca indeplinesc toate conditiile prezentei legi, suportand cheltuielile de transport daca optiunea este pentru un medic din alta localitate;
  3. sa isi schimbe medicul de familie ales numai dupa expirarea a cel putin 6 luni de la data inscrierii pe listele acestuia;
  4. sa beneficieze de servicii medicale, medicamente, materiale sanitare si dispozitive medicale in mod nediscriminatoriu, in conditiile legii;
  5. sa efectueze controale profilactice, in conditiile stabilite prin contractul-cadru;
  6. sa beneficieze de servicii de asistenta medicala preventiva si de promovare a sanatatii, inclusiv pentru depistarea precoce a bolilor;
  7. sa beneficieze de servicii medicale in ambulatorii si in spitale aflate in relatie contractuala cu casele de asigurari de sanatate;
  8. sa beneficieze de servicii medicale de urgenta;
  9. sa beneficieze de unele servicii de asistenta stomatologica;
  10. sa beneficieze de tratament fizioterapeutic si de recuperare;
  11. sa beneficieze de dispozitive medicale;
  12. sa beneficieze de servicii de ingrijiri medicale la domiciliu;
  13. sa li se garanteze confidentialitatea privind datele, in special in ceea ce priveste diagnosticul si tratamentul;
  14. sa aiba dreptul la informatie in cazul tratamentelor medicale;
  15. sa beneficieze de concedii si indemnizatii de asigurari sociale de sanatate in conditiile legii.  
Obligatiile asiguratilor pentru a putea beneficia de aceste drepturi sunt urmatoarele:

  1. sa se inscrie pe lista unui medic de familie;
  2. sa anunte medicul de familie ori de cate ori apar modificari in starea lor de sanatate;
  3. sa se prezinte la controalele profilactice si periodice stabilite prin contractul-cadru;
  4. sa anunte in termen de 15 zile medicul de familie si casa de asigurari asupra modificarilor datelor de identitate sau modificarilor referitoare la incadrarea lor intr-o anumita categorie de asigurati;
  5. sa respecte cu strictete tratamentul si indicatiile medicului;
  6. sa aiba o conduita civilizata fata de personalul medico-sanitar;
  7. sa achite contributia datorata fondului si suma reprezentand coplata, in conditiile stabilite prin contractul-cadru;
  8. sa prezinte furnizorilor de servicii medicale documentele justificative ce atesta calitatea de asigurat.

Persoanele care nu fac dovada calitatii de asigurat beneficiaza de servicii medicale numai in cazul urgentelor medico-chirurgicale si al bolilor cu potential endemo-epidemic si cele prevazute in Programul national de imunizari, monitorizarea evolutiei sarcinii si a lauzei, servicii de planificare familiala in conditiile art. 223, in cadrul unui pachet minimal de servicii medicale, stabilit prin contractul-cadru. 

Tarifele serviciilor hoteliere pentru persoana care insoteste copilul internat in varsta de pana la 3 ani, precum si pentru insotitorul persoanei cu handicap grav internate se suporta de catre casele de asigurari, daca medicul considera necesara prezenta lor pentru o perioada determinata.
DREPTURILE PACIENŢILOR – EXTRAS LEGEA NR. 46/2003 LEGEA DREPTURILOR PACIENȚILOR

Pacienţii au următoarele drepturi conform Legii nr. 46/2003 privind drepturilor pacienţilor:

  • Art. 2 Pacienţii au dreptul la îngrijiri medicale de cea mai înaltă calitate de care societatea dispune, în conformitate cu resursele umane, financiare şi materiale.
  • Art. 3 Pacientul are dreptul de a fi respectat ca persoană umană, fără nici o discriminare

  • Dreptul pacientului la informaţia medicală

  • Art. 4 Pacientul are dreptul de a fi informat cu privire la serviciile medicale disponibile, precum şi la modul de a le utiliza.
  • Art. 5 (1) Pacientul are dreptul de a fi informat asupra identităţii şi statutului profesional al furnizorilor de servicii de sănătate. (2) Pacientul internat are dreptul de a fi informat asupra regulilor şi obiceiurilor pe care trebuie să le respecte pe durata spitalizării.
  • Art. 6 Pacientul are dreptul de a fi informat asupra stării sale de sănătate, a intervenţiilor medicale propuse, a riscurilor potenţiale ale fiecărei proceduri, a alternativelor existente la procedurile propuse, inclusiv asupra neefectuării tratamentului şi nerespectării recomandărilor medicale, precum şi cu privire la date despre diagnostic şi prognostic.
  • Art. 7 Pacientul are dreptul de a decide dacă mai doreşte să fie informat în cazul în care informaţiile prezentate de către medic i-ar cauza suferinţă.
  • Art. 8 Informaţiile se aduc la cunoştinţă pacientului într-un limbaj respectuos, clar, cu minimalizarea terminologiei de specialitate; în cazul în care pacientul nu cunoaşte limba română, informaţiile i se aduc la cunoştinţă în limba maternă ori în limba pe care o cunoaşte sau, după caz, se va căuta o altă formă de comunicare.
  • Art. 9 Pacientul are dreptul de a cere în mod expres să nu fie informat şi de a alege o altă persoană care să fie informată în locul său.
  • Art. 10 Rudele şi prietenii pacientului pot fi informaţi despre evoluţia investigaţiilor, diagnostic şi tratament, cu acordul pacientului.
  • Art. 11 Pacientul are dreptul de a cere şi de a obţine o altă opinie medicală.
  • Art. 12 Pacientul sau persoana desemnată în mod expres de acesta, conform prevederilor art. 9 şi 10, are dreptul să primească, la externare, un rezumat scris al investigaţiilor, diagnosticului, tratamentului, îngrijirilor acordate pe perioada spitalizării şi, la cerere, o copie a înregistrărilor investigaţiilor de înaltă performanţă, o singură dată.

  • Consimţământul pacientului privind intervenţia medicală

  • Art. 13 Pacientul are dreptul să refuze sau să oprească o intervenţie medicală asumându-şi, în scris, răspunderea pentru decizia sa; consecinţele refuzului sau ale opririi actelor medicale trebuie explicate pacientului.
  • Art. 14 Când pacientul nu îşi poate exprima voinţa, dar este necesară o intervenţie medicală de urgenţă, personalul medical are dreptul să deducă acordul pacientului dintr-o exprimare anterioară a voinţei acestuia.
  • Art. 15 În cazul în care pacientul necesită o intervenţie medicală de urgenţă, consimţământul reprezentantului legal nu mai este necesar.
  • Art. 16 În cazul în care se cere consimţământul reprezentantului legal, pacientul trebuie să fie implicat în procesul de luare a deciziei atât cât permite capacitatea lui de înţelegere.
  • Art. 17(1) În cazul în care furnizorii de servicii medicale consideră că intervenţia este în interesul pacientului, iar reprezentantul legal refuză să îşi dea consimţământul, decizia este declinată unei comisii de arbitraj de specialitate. (2) Comisia de arbitraj este constituită din 3 medici pentru pacienţii internaţi în spitale şi din 2 medici pentru pacienţii din ambulator.
  • Art. 18 Consimţământul pacientului este obligatoriu pentru recoltarea, păstrarea, folosirea tuturor produselor biologice prelevate din corpul său, în vederea stabilirii diagnosticului sau a tratamentului cu care acesta este de acord.
  • Art. 19 Consimţământul pacientului este obligatoriu în cazul participării sale în învăţământul medical clinic şi la cercetarea ştiinţifică. Nu pot fi folosite pentru cercetare ştiinţifică persoanele care nu sunt capabile să îşi exprime voinţa, cu excepţia obţinerii consimţământului de la reprezentantul legal şi dacă cercetarea este făcută şi în interesul pacientului.
  • Art. 20 Pacientul nu poate fi fotografiat sau filmat într-o unitate medicală fără consimţământul său, cu excepţia cazurilor în care imaginile sunt necesare diagnosticului sau tratamentului şi evitării suspectării unei culpe medicale.

  • Dreptul la confidenţialitatea informaţiilor şi viaţa privată a pacientului

  • Art. 21 Toate informaţiile privind starea pacientului, rezultatele investigaţiilor, diagnosticul, prognosticul, tratamentul, datele personale sunt confidenţiale chiar şi după decesul acestuia.
  • Art. 22 Informaţiile cu caracter confidenţial pot fi furnizate numai în cazul în care pacientul îşi dă consimţământul explicit sau dacă legea o cere în mod expres.
  • Art. 23 În cazul în care informaţiile sunt necesare altor furnizori de servicii medicale acreditaţi, implicaţi în tratamentul pacientului, acordarea consimţământului nu mai este obligatorie.
  • Art. 24 Pacientul are acces la datele medicale personale.
  • Art. 25(1) Orice amestec în viaţa privată, familială a pacientului este interzis, cu excepţia cazurilor în care această imixtiune influenţează pozitiv diagnosticul, tratamentul ori îngrijirile acordate şi numai cu consimţământul pacientului. (2) Sunt considerate excepţii cazurile în care pacientul reprezintă pericol pentru sine sau pentru sănătatea publică.

  • Drepturile pacientului la tratament şi îngrijiri medicale

  • Art. 29(1) În cazul în care furnizorii sunt obligaţi să recurgă la selectarea pacienţilor pentru anumite tipuri de tratament care sunt disponibile în număr limitat, selectarea se face numai pe baza criteriilor medicale. (2) Criteriile medicale privind selectarea pacienţilor pentru anumite tipuri de tratament se elaborează de către Ministerul Sănătăţii şi Familiei în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi şi se aduc la cunoştinţa publicului.
  • Art. 30(1) Intervenţiile medicale asupra pacientului se pot efectua numai dacă există condiţiile de dotare necesare şi personal acreditat. (2) Se exceptează de la prevederile alin. (1) cazurile de urgenţă apărute în situaţii extreme.
  • Art. 31 Pacientul are dreptul la îngrijiri terminale pentru a putea muri în demnitate.
  • Art. 32 Pacientul poate beneficia de sprijinul familiei, al prietenilor, de suport spiritual, material şi de sfaturi pe tot parcursul îngrijirilor medicale. La solicitarea pacientului, în măsura posibilităţilor, mediul de îngrijire şi tratament va fi creat cât mai aproape de cel familial.
  • Art. 33 Pacientul internat are dreptul şi la servicii medicale acordate de către un medic acreditat din afara spitalului.
  • Art. 34(1) Personalul medical sau nemedical din unităţile sanitare nu are dreptul să supună pacientul nici unei forme de presiune pentru a-l determina pe acesta să îl recompenseze altfel decât prevăd reglementările de plată legale din cadrul unităţii respective. (2) Pacientul poate oferi angajaţilor sau unităţii unde a fost îngrijit plăţi suplimentare sau donaţii, cu respectarea legii.
  • Art. 35(1) Pacientul are dreptul la îngrijiri medicale continue până la ameliorarea stării sale de sănătate sau până la vindecare. (2) Continuitatea îngrijirilor se asigură prin colaborarea şi parteneriatul dintre diferitele unităţi medicale publice şi nepublice, spitaliceşti şi ambulatorii, de specialitate sau de medicină generală, oferite de medici, cadre medii sau de alt personal calificat. După externare pacienţii au dreptul la serviciile comunitare disponibile.

  • Manager,
    Farm. dr. Stela Mariana Al Hussein


    OBLIGAȚIILE PACIENȚILOR – EXTRAS DIN REGULAMENTUL INTERN AL S.C. DR. AMER CLINIC S.R.L. – aprobat la data de 25.02.2022

    - Ca beneficiari ai actului medical, pacienţii trebuie să respecte normele de comportare în spital, după cum urmează:
  1. Reguli generale:
    1. pacienţii trebuie să respecte ordinea, curăţenia şi liniştea în sălile de aşteptare;
    2. să respecte regulile de acces, de conduită şi disciplină ale spitalului, regulile şi orarul de vizitare, programul de masă și de odihnă;
    3. să nu producă zgomote puternice, de orice natură (incluzând aici şi sonorul echipamentului audio-video sau aparatelor de comunicaţii) şi să nu iniţieze acţiuni care pot produce disconfort pacienţilor internaţi şi celorlalte persoane din jur;
    4. să întreţină un climat de linişte şi confort în saloane;
    5. să menţină ordinea şi curăţenia în saloane și în spațiile comune;
    6. să aibă un comportament etic şi o conduită civilizată faţă de personalul medico-sanitar;
    7. să nu distrugă sau să murdărească mobilierul din salon, pereţii, instalaţiile sanitare sau alte obiecte din dotarea spitalului, în caz contrar, aceștia putând suporta contravaloarea eventualelor defecțiuni.
    8. să respecte Regulamentul intern al unităţii;
    9. să poarte ţinuta obligatorie de spital. Este interzisă părăsirea spitalului în acest echipament, fiind interzisă circulaţia pe străzi sau în parcuri în astfel de ţinută
    10. să nu părăsească unitatea pe perioada internării decât cu aprobarea medicului coordinator compartiment;
    11. să nu circule decât în compartimentul unde sunt internaţi sau unde li se fac investigaţii medicale;
    12. să nu introducă în spital echipamente electronice fără acordul prealabil, scris, al medicului coordonator sau al asistentului medical şef;
    13. să nu fumeze în incinta spitalului, să nu consume sau să introducă în spital băuturi alcoolice ori substanţe periculoase sau interzise de lege;
    14. să asigure individual paza şi protecţia bunurilor personale de valoare pe care le introduc în spital, asumându-şi întreaga responsabilitate cu privire la acestea;
    15. să nu introducă alimente în spital fără avizul medicului curant și să păstreze alimentele de orice fel numai în frigider (nu pe masă sau noptieră).
  2. Obligații cu specific medical:
    1. să-i respecte pe ceilalţi pacienţi şi drepturile lor;
    2. să respecte cu stricteţe tratamentul şi indicaţiile medicului şi ale personalului medico-sanitar;
    3. să îşi asume întreaga responsabilitate pentru consecinţele ce apar în cazul refuzului de a urma tratamentul, instrucţiunile şi recomandările personalului medical;
    4. să informeze personalul medical, întocmai şi la timp, cu privire la orice manifestare sau reacţie la tratamentul sau medicamentele prescrise;
    5. sa coopereze în permanenţă cu medicul privind starea sănătăţii;
    6. să ofere personalului medical toate informaţiile relevante pe care le deţin despre starea de sănătate proprie, precum şi informaţiile de orice altă natură (apartenenţa religioasă, valori şi cutume culturale, etnice etc.) care pot afecta sau influenţa îngrijirea medicală şi serviciile conexe furnizate de către Spitalul RegenMed;
    7. să ofere informaţii exacte şi complete în legătură cu spitalizările anterioare, detaliile personale şi de sănătate, inclusiv regimuri alimentare şi stil de viaţă;
    8. să solicite personalului medical informaţii detaliate cu privire la starea individuală de sănătate, investigaţiile şi analizele realizate, diagnosticul stabilit şi tratamentul propus, înainte de a îşi da consimţământul faţă de orice procedură şi act medical pe care îl acceptă. Pacienţii au dreptul şi libertatea de a cere oricât de multe informaţii cu privire la situaţia medicală în care se află.
    9. să informeze personalul medical şi să solicite sprijin pentru orice nelămuriri şi întrebări cu privire la documentele medicale.;
    10. să ia în calcul faptul că poate exista un motiv obiectiv pentru care un serviciu nu este disponibil la un anumit moment şi într-o anumită formă;
    11. să se prezinte la consultaţii / intervenţii / internare la ora stabilită conform programării sau să anunţe medicul/ recepția cu cel puţin 24 de ore înainte de aceasta, în cazul în care programarea trebuie anulată sau modificată.

Manager,
Farm. dr. Stela Mariana Al Hussein


Durerea cronică

Durerea cronică este o afecțiune caracterizată prin prelungirea simptomelor dureroase, care persistă sau recidivează timp de cel puțin trei luni sau chiar mai mult, depășind perioada normală de vindecare a unei leziuni sau a unei afecțiuni. Este caracterizată de durere persistentă sau recurentă care poate fi continuă sau intermitentă, având un impact semnificativ asupra calității vieții și funcționalității unei persoane. Poate afecta o varietate de zone ale corpului, cum ar fi spatele, gâtul, articulațiile, mușchii sau alte părți ale corpului și poate varia în intensitate și durată. Durerea cronica poate avea diverse cauze, cum ar fi leziuni, boli cronice, afecțiuni degenerative, boli autoimune, post intervenții chirurgicale, afecțiuni oncologice sau chiar absența unei cauze aparente evidente. De obicei, durerea cronica este complexă și poate implica componente fizice, emoționale și sociale putând avea un impact semnificativ asupra calității vieții persoanelor care suferă de ea. Durerea persistentă poate duce la limitarea activităților de zi cu zi, dificultăți în efectuarea sarcinilor obișnuite și scăderea mobilității. De asemenea, poate afecta somnul și starea emoțională, contribuind la anxietate, depresie și izolare socială.

Este important de remarcat că durerea cronica este diferită de durerea acută, care este o reacție normală a organismului la o leziune sau boală și are o durată limitată. Durerea cronica poate fi considerată o boală în sine și necesită o abordare multidisciplinară în gestionarea sa, care poate include medicamente, terapie fizică, consiliere psihologică, terapie ocupatională și alte metode de gestionare a durerii.

Gestionarea durerii cronice este adesea un proces complex și implică colaborarea între pacient, medici și alți specialiști pentru a dezvolta un plan de tratament individualizat și adaptat nevoilor și condiției fiecărei persoane.

Durerea cronică post-intervenții chirurgicale:

După o intervenție chirurgicală, durerea persistentă care durează mai mult de trei luni poate fi considerată ca durere cronică. Aceasta poate fi rezultatul leziunilor nervoase, inflamației cronice sau a rănii persistente. În astfel de cazuri, se pot utiliza analgezice, terapia fizică și alte metode de gestionare a durerii pentru a minimiza disconfortul și pentru a sprijini procesul de recuperare.

Durerea cronică post-traumatică:

După un traumatism, cum ar fi un accident auto, o cădere sau o lovitură severă, durerea persistentă poate apărea și se poate transforma într-o afecțiune cronică. Aceasta poate fi rezultatul leziunilor țesuturilor, inflamației sau a tulburărilor sistemului nervos central sau periferic. Abordarea terapeutică poate include medicamente pentru durere, terapie fizică, kinetoterapie, terapie ocupatională și terapie cognitiv-comportamentală pentru a ajuta la reducerea durerii și la restabilirea funcționalității.

Durerea cronică post atac vascular cerebral:

Persoanele care au suferit un atac vascular cerebral (AVC) pot dezvolta durere cronică, care poate fi rezultatul leziunilor cerebrale sau a afectării sistemului nervos. Aceasta poate fi asociată cu tulburări de mișcare, spasme musculare, tulburări de sensibilitate sau sindromul umăr-mână. În aceste cazuri, tratamentul poate include medicamente pentru durere, terapia fizică și kinetoterapia pentru a îmbunătăți mobilitatea și pentru a reduce disconfortul.

Durerea cronică în boli degenerative și autoimune:

Boli precum artrita reumatoidă, osteoartrita, boala Lyme, lupusul sau sindromul de oboseală cronică pot provoca durere cronică. Aceasta poate fi rezultatul inflamației cronice, deteriorării articulațiilor sau a afectării sistemului nervos. Tratamentul în aceste cazuri poate include medicamente antiinflamatoare, terapie fizică, kinetoterapie, terapie ocupatională, terapie cognitiv-comportamentală și tehnici de gestionare a stresului pentru a controla simptomele și a îmbunătăți calitatea vieții.

Durerea cronică în cazul cancerului:

Persoanele care suferă de cancer pot experimenta durere cronică, care poate fi rezultatul tumorilor, tratamentelor precum chimioterapia sau radiațiile, leziunilor nervoase.

Tratamentul durerii cronice

Pentru combaterea durerii cronice, există mai multe metode și abordări disponibile:

Tratament medical:

Medicamentele pentru durere, cum ar fi analgezicele, antiinflamatoarele nesteroidiene (AINS) sau antidepresivele, pot fi prescrise pentru a ameliora simptomele. În unele cazuri, medicamentele opioide pot fi utilizate cu prudență. Totuși, este important să se discute cu medicul înainte de a începe orice tratament medicamentos.

Terapia fizică și kinetoterapia:

Recuperarea fizică și kinetoterapia pot juca un rol important în gestionarea durerii cronice. Aceste abordări terapeutice se concentrează pe utilizarea exercițiilor fizice și a tehnicilor de mișcare pentru a îmbunătăți funcționalitatea și a reduce disconfortul. Un terapeut fizic poate elabora un program personalizat pentru a crește mobilitatea și a reduce disconfortul. Iată câteva aspecte cheie legate de recuperarea fizică în durerea cronică:

Evaluarea și planul de tratament individualizat: Un specialist în kinetoterapie sau un terapeut fizic va evalua starea dvs. fizică, nivelul de durere și limitările de mișcare pentru a dezvolta un plan de tratament individualizat. Aceasta poate implica exerciții specifice, tehnici de mobilizare și modalități de gestionare a durerii.

Exerciții terapeutice: Programul de kinetoterapie va include exerciții concepute pentru a întări mușchii, a îmbunătăți flexibilitatea și a restabili funcționalitatea. Aceste exerciții pot varia de la exerciții de întindere și fortificare a mușchilor la exerciții de stabilizare a articulațiilor sau de îmbunătățire a echilibrului.

Tehnici de mobilizare și terapia manuală: Terapeutul fizic poate utiliza tehnici de mobilizare și terapie manuală pentru a ameliora rigiditatea, pentru a reduce spasmele musculare și pentru a îmbunătăți mobilitatea articulațiilor. Aceste tehnici pot include masaj terapeutic, stretching pasiv sau mobilizarea articulațiilor prin mișcări controlate.

Tehnici de relaxare și respirație: În cadrul recuperării fizice, terapeutul poate introduce tehnici de relaxare și de respirație pentru a ajuta la reducerea stresului și a tensiunii musculare. Aceste tehnici pot contribui la ameliorarea simptomelor durerii cronice și la îmbunătățirea stării generale de bine.

Educație și auto-gestionare: Pe lângă exerciții și terapie, recuperarea fizică în durerea cronică implică și educație despre boala și mecanismele durerii cronice. Înțelegerea afecțiunii și a modului în care anumite mișcări sau comportamente pot influența simptomele poate fi esențială în gestionarea pe termen lung a durerii.

Monitorizare și ajustare: Terapeutul fizic va monitoriza progresul dvs. în timpul recuperării și va ajusta planul de tratament pe măsură ce este nevoie. Acest lucru asigură că veți beneficia de un program adaptat nevoilor și capacităților dvs. în evoluție.

Este important să fiți constant și să respectați recomandările terapeutului fizic pentru a obține rezultate optime în gestionarea durerii cronice.

Terapia psihologică și consilierea:

Înțelegerea și gestionarea emoțiilor legate de durere pot fi esențiale în tratarea durerii cronice. Terapia cognitiv-comportamentală (TCC) și alte terapii psihologice pot oferi tehnici și strategii pentru a face față durerii și pentru a îmbunătăți calitatea vieții. Consilierea psihologică poate juca un rol semnificativ în gestionarea durerii cronice. Prin intermediul unei abordări terapeutice bazate pe dialog și sprijin emoțional, consilierul psihologic poate ajuta persoana care suferă de durere cronică să înțeleagă și să facă față mai bine afecțiunii. Iată câteva aspecte cheie ale consilierii psihologice în terapia durerii cronice:

Evaluarea emoțională și psihologică: Consilierul psihologic va evalua starea emoțională, nivelul de stres și modul în care durerea cronica afectează viața de zi cu zi a persoanei. Acest lucru poate implica discuții despre simptomele durerii, nivelul de funcționalitate, impactul asupra relațiilor și a stării emoționale.

Terapia cognitiv-comportamentală (TCC): Una dintre cele mai comune abordări terapeutice în gestionarea durerii cronice este terapia cognitiv-comportamentală. Aceasta se concentrează pe identificarea și modificarea gândurilor și comportamentelor care pot amplifica simptomele durerii și pot afecta calitatea vieții. Prin învățarea tehnicilor de gestionare a stresului, restructurarea gândurilor negative și abordarea activă a durerii, persoana poate dezvolta mecanisme sănătoase de adaptare și coping.

Tehnici de relaxare și reducerea stresului: Consilierul psihologic poate învăța persoana să utilizeze tehnici de relaxare, cum ar fi respirația profundă, meditația, imaginația ghidată sau tehnicile de relaxare musculară progresivă. Aceste tehnici pot ajuta la reducerea nivelului de stres și a tensiunii musculare, permițând o mai bună gestionare a durerii cronice.

Abordarea emoțională și gestionarea emoțiilor: Durerea cronică poate avea un impact semnificativ asupra stării emoționale, putând contribui la apariția anxietății, depresiei sau a altor tulburări emoționale. Prin intermediul consilierii psihologice, persoana poate explora și înțelege mai bine aceste emoții și să dezvolte strategii eficiente de gestionare a lor.

Suportul emoțional și psihologic: Consilierul psihologic poate oferi un mediu sigur și de suport în care persoana se poate exprima și se poate elibera de povara emoțională asociată durerii cronice. Aceasta poate implica discuții despre frustrare, tristețe, anxietate sau orice altă emoție asociată cu afecțiunea.

Educație și informare: Consilierul psihologic poate oferi informații și educație despre durerea cronica, mecanismele sale și modul în care aceasta poate afecta viața.

Stilul de viață:

Un stil de viață sănătos joacă un rol crucial în gestionarea durerii cronice și în îmbunătățirea calității vieții. Iată câteva aspecte importante:

Alimentația sănătoasă: Adoptarea unei alimentații echilibrate și nutritive poate avea un impact pozitiv asupra durerii cronice. Consumul de alimente bogate în nutrienți, cum ar fi fructele și legumele proaspete, proteinele slabe, grăsimile sănătoase și cerealele integrale, poate ajuta la reducerea inflamației și la susținerea sănătății generale.

Activitatea fizică regulată: Exercițiile fizice regulate pot avea multiple beneficii în cazul durerii cronice. Acestea pot ajuta la întărirea mușchilor și articulațiilor, la îmbunătățirea flexibilității și la eliberarea endorfinelor, substanțe chimice care reduc durerea și induc o stare de bine. Este important să consultați medicul sau un terapeut fizic pentru a vă recomanda exerciții potrivite pentru situația dvs.

Managementul stresului: Stresul cronic poate agrava simptomele durerii cronice. Prin tehnici de gestionare a stresului, cum ar fi meditația, respirația profundă, yoga sau terapia prin artă, puteți reduce nivelul de stres și așa poate ameliora durerea.

Odihna și somnul adecvat: Un somn de calitate și suficient este esențial pentru recuperarea organismului și gestionarea durerii. Creați un mediu confortabil de dormit, respectați un program regulat de somn și adoptați tehnici de relaxare înainte de culcare.

Tratamente alternative:

În combinație cu abordările medicale, tratamentele alternative pot aduce beneficii persoanelor care suferă de durere cronică. Acestea pot include acupunctura, masajul terapeutic, yoga, meditația, terapia prin căldură sau frig, terapia cu plante medicinale sau suplimente alimentare. Aceste tehnici pot contribui la relaxare, reducerea stresului și ameliorarea durerii.

Este important să rețineți că fiecare persoană poate răspunde diferit la diverse tratamente și metode de gestionare a durerii cronice. Este recomandat să consultați întotdeauna un medic sau un specialist în gestionarea durerii pentru a obține recomandări și sfaturi personalizate în funcție de situația dvs. particulară. Fiecare caz de durere cronică este unic, iar abordarea tratamentului trebuie adaptată nevoilor individuale.

Regenmed

Vezi pliant

Regenmed

Vezi brosura

CHESTIONAR DE SATISFACŢIE AL PACIENȚILOR


Program de vizite

In contextul pandemiei cu Covid-19, este strict interzis accesul vizitatorilor in incinta spitalului. Aparținătorii vor putea comunica telefonic cu pacienții internați la telefon 0365-912.


Avand in vedere faptul ca Spitalul RegenMed asigura pacientului servirea mesei, se interzice beneficiarului/reprezentantului legal/apartinatorului sa introduca in spital alimente si/sau bauturi pentru a fi consumate de pacient.

Responsabilitatea pentru orice urmari – intoxicatii cauzate de starea necorespunzatoare a alimentelor /bauturilor, nerespectarea de catre pacient a regimului alimentar indicat pentru afectiunea de care sufera, asfixierea prin inecare cu alimente/bauturi, etc. – revine in exclusivitate beneficiarului/reprezentantului legal/apartinatorului, dupa caz, Spitalul RegenMed neasumandu-si nicio responsabilitate in acest sens.
anmcs